Odată ce încep, arsurile la stomac nu trec nici dacă bei doi litri de apă dintr-o dată. Iar un Dicarbocalm nu rezolvă problema.
Primul reflex când ai arsuri la stomac e să iei un antiacid. Dicarbocalm funcționează rapid și senzația trece. Problema e că Dicarbocalm tratează efectul, nu cauza. Mai mult — maschează o altă problemă: sfincterul esofagian inferior este deschis când nu ar trebui.
Ca să înțelegi de ce, trebuie să gândești totul ca pe un sistem. Mușchiul sfincterului esofagian inferior este relaxat. În loc să fie închis, așa cum ar trebui în mod normal, sfincterul stă deschis. În același timp, stomacul se contractă pentru a digera mâncarea. Contracțiile împing acidul gastric în sus, pe esofag. Esofagul nu este protejat de o mucoasă așa cum stomacul este protejat de mucoasa gastrică. Iar acidul gastric irită puternic esofagul. Așa se resimt arsurile.
Pe de altă parte, stomacul are nevoie de un pH scăzut ca să activeze pepsina — o enzimă care digeră proteinele. Dacă neutralizezi arsurile cu un Dicarbocalm, digestia proteinelor încetinește sau se oprește. Organismul tău are nevoie de proteine, așa că după o perioadă scurtă, stomacul detectează că pH-ul a crescut și produce mai mult acid ca să compenseze. Nu e complicat – e un sistem de auto-reglare – checks and balances. Iar tu tocmai ai declanșat un rebound de acid gastric.
Dicarbocalm e util ca intervenție de urgență, ocazional. Problema e utilizarea cronică. E ca și cum ai opri alarma de incendiu în loc să stingi focul.
Ce este sfincterul esofagian inferior și de ce contează
Sfincterul esofagian inferior este o „poartă” între esofag și stomac. Este concepută ca o poartă unidirecțională – dinspre esofag spre stomac. În mod normal stă închisă. Se deschide atunci când bolul alimentar trece din esofag în stomac, apoi se închide la loc.
Această poartă este, în esență, un mușchi neted.
Mușchi striați vs. mușchi netezi — o diferență care contează
Mușchii striați sunt cei pe care îi controlezi conștient. Îți poți încorda sau relaxa mâinile și picioarele când vrei tu. Mușchii netezi – stomacul, vasele de sânge, bronhiile, pupila ochiului – funcționează automat, fără intervenția voinței tale. Nu poți decide conștient când se contracta si când se relaxează. O face sistemul nervos autonom — cel care funcționează fără intervenția voinței tale.
Sfincterul esofagian inferior este un mușchi neted. Funcționează automat, în afara controlului tău conștient. De aceea nu poți „forța” să nu ai reflux.
Ce face cofeina în corpul tău
În timpul zilei ești activ – umbli, gândești, vorbești, te îngrijorezi, te relaxezi, te cerți in trafic, râzi cu un prieten. Organismul tău produce adenosină. Este o moleculă de oboseală. Când acumulezi suficientă adenosină, ți se face somn – organismul tău cere odihnă.
Toată lumea știe că o cafea te ține „in priza”. O face cofeina din acea cafea, blocând receptorii de adenosină din creier. Dar sfincterul esofagian inferior are și el receptori adenosinici. Când cofeina îi blochează, sfincterul se relaxează – se deschide când nu ar trebui.
De ce consumul excesiv de cafea agravează lucrurile
Cofeina are un timp de înjumătățire de 4-6 ore. Timpul de injumatatire e timpul în care concentrația unei substanțe în organism scade la jumătate din valoarea inițială.
Exemplu concret: bei o cafea la ora 09:00 – să zicem 100 mg cofeină. Dacă timpul tău de înjumătățire e 5 ore, la ora 14:00 mai ai 50 mg în organism. La ora 19:00 mai ai 25 mg. La ora 00:00 noaptea mai ai încă 12.5 mg.
Și asta doar dacă nu bei altă cafea între timp.
Termenul medical e „timp de înjumătățire plasmatică” sau „half-life” în engleză. E același principiu pentru orice substanță – medicamente, alcool, cofeină – depinde de genetica fiecăruia. Asta înseamnă că dacă bei o cafea la prânz, la ora 18:00 jumătate din cofeină e încă în organism. La miezul nopții, mai e încă un sfert. Dacă a doua zi bei din nou, adaugi cofeină peste ce a rămas din ziua precedentă.
În timp, dacă bei mai multă cofeină decât poate procesa organismul tău, aceasta se acumulează și blochează receptorii adenosinici în permanență. Nu te mai odihnești cum ar trebui. Iar sfincterul esofagian inferior rămâne deschis când nu ar trebui.
Mai mult — consumul excesiv de cofeină nu te face să performezi mai bine. Te ajută să funcționezi normal în absența ei. Creierul tău nu vrea o pauză de cafea ca să se adapteze. Vrea să reduca simptomele de sevraj — adenosina acumulată care lovește receptorii din ce în ce mai sensibili. Este un cerc vicios. Și stomacul tău plătește prețul.
Experiența mea personală
Am avut reflux sever. Cel mai rău era noaptea. În mijlocul nopții mă trezeam din somn cu arsuri la stomac. Ce naiba sa fac? Sa încerc sa adorm la loc? Sa beau apa? Sa mănânc ceva? Să-mi caut un dicarbocalm? Scorul meu de somnul era la pamant. Din cauza oboselii, eram un car de nervi.
La vremea aceea luam Carbichol pentru o vezică biliară leneșă. Uleiul de menta din Carbichol contribuia și el la relaxarea sfincterului esofagian, agravându-mi refluxul fără să știu. Am renunțat la Carbichol și am început, pe cât posibil, să mănânc la ore fixe. Organismul are un ceas intern și iubește ritmicitatea. Dacă faci lucruri la ore fixe – somn, mâncare, efort fizic – el răspunde foarte bine.
Dar nu am renunțat la cafea. Iubesc cafeaua. Îmi place gustul ei. Si căldura ceștii. Si gândul că mai am cafea in ceașcă deci, totul este in regulă deocamdată. Îmi dă o anumită senzație pe care îmi e greu să o descriu, dar care s-ar putea traduce prin „grounding” – mă așează. Așa că m-am gândit cum pot să beau tot atâta cafea, dar cu mai puțină cofeină.
Răspunsul a fost simplu: am făcut un amestec de 50% decaf, 50% cafea normală. Da, da știu ce am spus! Blend-urile nu sunt specialty. Rămâne perfect adevărat. Dar acum am reflux doar când uit să mănânc la ore fixe. Și câteodată când mai trișez cu un cappuccino băut după-amiaza (erezie!!!). Sau când mănânc chifteluțe cu sos. Doamne Dumnezeule, ce poate să-mi facă usturoiul ăla!
Ce poți face tu concret începând de acum.
1. Bea mai puțină cafea. Asta sună destul de ciudat venind de la un prăjitor de cafea dar chiar e o soluție.
2. Evită blenduri de cafea care conțin Robusta (Coffea Canephora). Robusta conține mult mai multă cofeină decât Arabica dar și o cantitate mai mare de acizi clorogenici, compuși care stimulează secretia de acid gastric.
3. Următoarea data când ai o ceașcă de cafea in fata ta, oprește-te puțin ca sa poți fi prezent. Ce gust are cafeaua din ceașca ta? Cum miroase? Cum te simți tu acum?
4. Încearcă o săptămână cu mese la ore fixe. Poate să vină urgia, potopul, mort-copt, la ora 14:00 te pui la masă să mănânci. Apoi la 19:00, masa de seară.
5. Bea un amestec de jumătate-jumătate – o zi da, o zi nu. Nu e un compromis de calitate – e control asupra dozei de cofeină fără să sacrifici experiența senzorială.
Mai multă cafea nu face lumea mai bună.
Dar un stomac sănătos o face mai suportabilă.
Radu Ioan, de la Papa Jacques